Scrisoare de adio

Eu vă iubesc prieteni, nu pe tonți;
și pe tine, iubito, cu șolduri moi,
cu chip de Afrodită.

Mi-e dor de-o gură de vin; luntrașul stă la pândă.
Ce-ar fi dacă ne-am întâlni în port?

Singurătatea, e amanta mea îndoielnică;
mă recunoști în liniștea mea; copilărește,
te-ating cu privirea, mirosul din pat mă excită.




© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)