Pledoarie

Eram avocatul sufletelor pierdute;
cât de inocente îmi par acum
la Judecata de Apoi.

Le priveam chipurile,
golite de orice speranță,
risipite prin colțuri,
cu credința în tonomatele care
psalmodiau,
Doamne miluiește! Doamne miluiește!

La colțuri de strană,
Doar îngeri cu inimi de tinichea.



© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)

Defăimarea iubirii

Singurătatea florilor mă doare;
mă plictisește zbaterea-ți de gânduri;
aș vrea să-ți văd paloarea din oglindă,
când sunt eu însumi
o substituire.


© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)

Neînceputele iubiri

E toamnă,
galbenul frunzelor apocaliptice
trasează o dungă pe-albastrul sângeriu al
cerului;
drumul nu mai are început și sfârșit,
greșelile vin în carapace de broaște țestoase,
când neîncepute, iubirile,
țipă, în mine.



© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)

Ești un contur de oglindă

Ne-ntindeam de cealaltă parte a dimineții;
o stare de melancolie ne trezește
din amintirile nopții trecute,
când patul nu-i decât o conversație
în doi.
Nu-i decât o penibilă aventură,
într-o lume pe care ai luat-o la plecare.




© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)

Iubito

Iubito,
va fi o toamnă neobișnuit de lungă,
ca un sentiment de strigare,
ascultând bluesurile la modă,
înainte de Hristos,
indiferenți și triști.




© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)

Remember

E prea târziu ca să mai fiu tânăr;
mi-au trecut prea multe ierni prin păr.
Poate că aș mai fi fost amant perfect,
dacă aș fi știut să iubesc inocența
din Tine,
acum, când sunt prizonier
al secundelor tale.
Îmi privesc reverența din oglindă,
într-un exces de sinceritate.

P.S.
Întotdeauna m-a nedumerit
amintirea acelui prezent.



© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)