vineri, 25 noiembrie 2016

Un mod al speranței



Treceți mereu prin fața geamului meu;
un mod al speranței zilei de mâine.
Întotdeauna m-aleg cu spaima în spate.
Salut în fiecare dimineață,
leprele, căpușele, femeile frivole și oameni
de nimic.
Nu-mi place uniforma asta;
mă abțin înaintea oricărui spectacol.
Sunt mut de elocința așteptării.
O grămadă de vise,
tango etern
al aceluiași eu.

Nu simțiți
gustul frivol al vieții ?!





© Din vol. “66 scrisori de dragoste” (versuri)
(Ed. Casei Corpului Didactic, Buzau, 2006)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu